miercuri, 30 martie 2011

RADIOGRAFIILE DENTARE



Radiografiile dentare reprezinta un instrument nelipsit in practica dentara. Acestea pot evidentia carii, structuri dentare ascunse si pierderi din masa osoasa, care nu s-ar putea observa la un examen vizual. Aceasta tehnologie foloseste proprietatile razelor X, care penetreaza obiectele solide, fiind absorbite mai mult sau mai putin. Din acest motiv structurile dense sunt redate cu alb, tesuturile moi cu nuante de gri, iar cavitatile cu negru, radiografiile aratand ca negativele unor fotografii.

Radiografiile dentare sunt impartite in doua categorii - intraorale si extraorale, in functie de pozitionarea filmului - in interiorul sau exteriorul gurii.

Radiografiile intraorale sunt cele mai obisnuite si redau o imagine detaliata, punand in evidenta cariile, radacinile dintilor, starea osului alveolar si a dezvoltarii dintilor.

- Radiografie cu film muscat (Bitewing) - Pun in evidenta coroanele dintilor, aratand in acelasi timp dintele de sus si cel corespunzator de jos. Aceste radiografii sunt folosite pentru urmarirea muscaturii, a cariilor dintre dinti si a pierderilor de masa osoasa.

- Radiografie retroalveolara periapicala - Aceasta radiografie evidentiaza dintele in intregime, de la coroana pana la radacina si osulin care aceasta este ancorata. Cu aceasta radiografie medicul poate observa problemele de sub linia gingiei, precum dintii impactati, abcesele, chisturile si schimbarile osoase.

- Status Dentar - Suma radiografiilor cu film muscat si periapicale ale fiecarui dinte. Aceste radiografii se folosesc pentru o examinare periodica.

- Radiografie ocluzala (maxilara si mandibulara) - Evidentiaza arcada dentara superioara (cerul gurii) sau cea inferioara (mandibula) . Este utilizata pentru a vedea dintii care inca nu au erupt, fracturi de maxilar, chisturi, abcese si obiecte straine.

- Radiografii digitale - Tehnologia digitala permite o cantitate mai mica de iradiere, procesul fiind desfasurat cu ajutorul unui computer. Un avantaj al radiografiilor digitale este faptul ca acestea pot fi comparate computerizat, pentru a scoate in evidenta diferentele invizibile pentru ochiul liber.

Radiografii extraorale implica pozitionarea filmului in exteriorul gurii si evidentiaza dintii, dar mai ales craniul. Se folosesc pentru examinarea dezvoltarii dintilor si a maxilarului, fiind mai putin detaliate decat cele intraorale.

- Radiografie panoramica (Ortopantomografie) - Un mecanism se roteste in jurul capului, aratand toti dintii si maxilarul pe un singur film. Pacientul trebuie sa stea absolut nemiscat. Se utilizeaza in tratamentul dintilor impactati, implanturi dentare, anormalitati osoase, tumori, fracturi, infectii, etc.

- Proiectii cefalometrice (Teleradiografii de fata si profil) - Radiografia evidentiaza intregul craniu si este folosita pentru a examina dintii in legatura cu maxilarul si profilul pacientului.

- Salivografie (Sialografie) - Examinarea glandelor salivare, cu ajutorul substantelor de contrast. Permite diagnosticul glandelor salivare - blocaje, boala Sjogren, etc.

Utilizarea radiografiilor

Vizualizand radiografiile unui pacient, medicul stomatolog poate observa:
- zone cariate invizibile cu ochiul liber, cum ar fi spatiile interdentare;
- carii dezvoltate dedesubtul obturatiilor;
- fisuri ale obturatiilor;
- pierderi din masa osoasa, asociate cu bolile parodontale;
- diverse probleme in canalul radicular;
- pregatirea si fixarea implanturilor, aparatelor ortodontice si protezelor;
- chisturi, cancer si alte schimbari asociate cu bolile sistemice;
- evolutia danturii la copii;

Riscuri

Toate tipurile de radiatii pot produce leziuni celulare, mai ales in cantitati mari. Insa radiatiile din timpul radiografiilor dentare sunt atat de mici, incat riscul problemelor este foarte mic. Totusi este bine ca femeile insarcinate sa evite aceasta procedura, mai ales in primele trei luni de sarcina. Fiecare cabinet de radiologie protejeaza pacientii cu ajutorul unei veste din plumb.

duminică, 2 ianuarie 2011

SANGERAREA GINGIVALA


Gingiile sunt tesut spongios de culoare roz si reprezinta structuri esentiale pentru mentinerea si protejarea dintilor. Gingiile adera la dinti pentru a preveni patrunderea sau raspandirea infectiilor la radacina dintelui sau la osul maxilarului. Datorita varstei sau bolilor, gingiile se slabesc si se retrag, fapt ce duce la caderea dintilor. Sangerarea gingiilor se datoreaza mai ales traumelor, infectiilor si inflamatiilor. Gingiile care prezinta o dunga rosiatica la baza dintilor sunt un semn de gingivita. Atentia trebuie indreptata mai ale spre sangerarile prelungite care, in afara de discomfort, pot indica boli precum leucemie, boli de sange, etc.

Sangerarile gingivale apar mai des la adulti, decat la copii, de vreme ce la copii este produsa cel mai ales de traumatismele cauzate de periajul incorect. In cazul adultilor sau a persoanelor in varsta, sangerarile gingivale sunt semnul unei afectiuni. Incidenta cea mai mare se regaseste la femei, iar cel mai des intalnita este sangerarea marginala, deoarece sangele provine de la baza dintilor.

CAUZE

Majoritatea persoanelor prezinta la un moment dat in viata sangerari sau un tip de boli gingivale. Acest fapt se datoreaza in mare parte stilului de viata modern, cu consum mare de alimente fast food si multe dulciuri. Zaharurile incurajeaza formarea placii bacteriene. Acizii produsi de bacterii si toxinele erodeaza si inflameaza gingiile. Acestea se inrosesc si au tendinta de a sangera.

Cauzele comune ale sangerarii gingivale includ:
- Boli gingivale - Acestea sunt cea mai intalnita cauza pentru sangerarile gingivale. In faza initiala - gingivita - gingiile sunt inflamate si sensibile, apoi sangereaza la masticatie sau la periaj. Daca afectiunea nu este tratata, aceasta evolueaza spre paradontoza si pierderea dintilor.

- Traumatisme datorate periajului incorect - Periajul cu pasta de dinti este un act in sine abraziv, iar periajul viguros mai degraba traumatizeaza dintii, decat este benefic. Totusi, daca gingiile sunt sanatoase, sunt mai putine sanse ca acestea sa sangereze.

- Fumat sau mestecatul tutunului - Fumatorii prezinta mai multe acumulari de tartru pe dinti, fapt ce irita gingiile.

- Cauze hormonale - Ocazional, sarcina si schimbarile hormonale pot cauza sangerarea gingivala. Aceasta inceteaza odata cu normalizarea nivelului hormonal.

- Deficienta de vitamina K - Vitamina K este un factor important in coagularea sangelui, iar o carenta de vitamina K (sau vitamina C) duce la sangerarea gingiilor.

- Leucemie - Aceasta boala reprezinta cancerul maduvei osoase si a celulelor albe, fiind caracterizata, printre altele, de sangerarea gingiilor.

- Diverse boli - Afectiuni ale ficatului si rinichilor, boli arteriale sau capilare, diabet, boli de inima, boli ale sangelui, deficiente ale factorilor de coagulare, hemofilie, purpura trombopenica. Afectiuni autoimune - artrita reumatoida, lupus, tiroidita autoimuna, etc.

- Traumatisme cauzate de alimente fierbinti sau substante chimice - Un exemplu al acestui caz sunt pacientii care aplica medicatia la baza dintelui dureros. Acest lucru duce invariabil la arsuri.

- Proteza necorespunzatoare

- Medicamente - Utilizarea continua a unor medicamente ce subtiaza sangele, precum aspirina si diverse analgezice, tratamente precum chemoterapia, radioterapia, anticonceptionalele si antidepresivele.

SIMPTOME

Gingiile sunt alcatuite din tesut fibros ferm atasat de osul maxilarului. Gingiile sanatoase au aproximativ 1mm grosime si sunt bine vascularizate. Primul semn al unei boli gingivale este inrosirea si umflarea, precum si sangerarea la periaj. Netratate, bolile gingivale pot duce la pierderea dintilor si la abcese gingivale.

Alte simptome includ:
- sangerare la cea mai mica atingere;
- gingii rosii, umflate, dureroase;
- prezenta sangelui sau a gustului de sange in gura;
- cateodata, datorita sangerarii, pote aparea si puroi;
- respiratie urat mirositoare;
- dinti sensibili;
- dinti care se misca;
- dificultate si discomfort la mestecare;
COMPLICATII

Incercati sa rezolvati problema in faza incipienta, deoarece pot aparea complicatii precum sangerare permanenta, umflarea gingiilor, durere, boli parodontale, boli ale osului maxilarului sau pierderea dintilor.
DIAGNOSTICUL sangerarii gingivale persistente consta in:
- examinarea orala a dintilor si gingiilor;
- radiografii ale maxilarului si danturii;
- analize specifice de sange - colesterol, celule dendritice, rata sedimentarii eritrocitelor, concentratia de hemoglobine, calciu, uree, creatina, factor de coagulare, timpul de coagulare;

TRATAMENT

- Evitati tutunul, deoarece poate agrava sangerarea.
- Controlati sangerarea aplicand presiune direct pe gingii, cu o discheta de vata imbibata in apa foarte rece.
- Daca aveti o carenta vitaminica, urmati tratamentul indicat.
- Evitati aspirina, in afara cazului in care este recomandata de catre medic.
- Daca efectele secundare ale medicamentelor sunt de iritatie, cereti o recomandare de la medic pentru alt medicament. Nu schimbati niciodata medicatia fara a consulta medicul.
- Folositi un dispozitiv de irigare orala, pe viteza cea mai mica, pentru a masa gingiile.
- Daca proteza nu se fixeaza bine in gura si produce pete rosii pe gingii, consultati medicul.
- Evitati apele de gura cu alcool, deoarece agraveaza problema.
- Clatiti gura cu apa cu sare sau cu apa oxigenata.
- Consultati medicul imediat daca sangerarea devine cronica, daca gingiile continua sa sangereze si dupa tratament, sau daca apar si alte simptome inexplicabile.

PREVENTIE

Pe langa urmarea unei igiene orale corespunzatoare, pentru a preveni problemele gingivale este importanta reducere acantitatii de zahar ingerata. Reduceti dulciurile, ciocolata, bauturileacidulate si nu mai adaugati zahar la ceau sau cafea. Incercati sa evitati gustarile dintre mese, deoarece contribuie la acumulare aplacii bacteriene pe suprafata dintilor.

Reduceti sau eliminati complet tigarile. Pe langa dinti patati, fumatorii sunt mai predispusi la formarea placii bacteriene si la bolile gingivale. Fumatul reduce cantitatea de oxigen din sange, ceea ce incetineste vindecarea gingiilor.

Proteza nepotrivita poate leza gingiile, iar aceste leziuni se pot infecta. Daca proteza nu se potriveste bine in gura, consultati medicul.

Vizitele regulate la medicul stomatolog sunt foarte importante - acesta urmareste evolutia cavitatii bucale, descoperind din timp eventualele afectiuni, indeparteaza tartrul si acorda sfaturi privind igiena dentara corecta.

- Efectuati periajul dentar cel putin de doua ori pe zi, dimineata si seara.
- Durata unui periaj trebuie sa fie de minim 3 minute.
- Folositi o pasta de dinti cu fluor.
- Folositi o perie mai mica, pentru a ajunge si in locurile greu accesibile.
- Folositi ata dentara cel putin o data pe zi.
- Evitati periajul dentar rapid sau cu periute cu peri tari - puteti leza gingiile.